Notiunea si clasificarea actelor juridice civile (на латыни) - (реферат)

Pentru ca falsa reprezentare a realitгюii la оncheierea unui act juridic civil sг fie viciu de consimюгmвnt trebuiesc оndeplinite cumulativ urmгtoarele douг condiюii: elementul asupra cгruia cade eroarea trebuie sг fie hotгrвtor, determinant pentru оncheierea actului juridic, оn sensul cг dacг ar fi fost cunoscut realitatea, actul nu se оncheia єi faptul– la contracte –cг celгlalt contractant a cunoscut sau trebuie sг cunoascг, оn оmprejurгrile date, cг motivul determinant asupra cгruia a purtat eroarea, a fost determinant, hotгrвtor pentru оncheierea actului juridic.

Conform principiilor probaюiunii judiciare, dovada erorii trebuie sг fie fгcutг de cel ce invocг eroarea ca viciu de consimюгmвnt. Fiind un fapt juridic eroarea poate fi doveditг prin orice mijloc de probг admis de lege, inclusiv prin martori єi prezumюii.

Dolul (viclenia). Dolul este inducerea оn eroare a unei persoane prin folosirea de mijloace viclene оn scopul de a o determina sг оncheie un act juridic. Dolul nu viciazг consimюгmвntul direct, ci prin mijlocirea erorii pe care o provoacг. Ceea ce viciazг consimюгmвntul este, aєadar, eroarea provocatг de dol. Victima dolului nu se оnєealг, ci este оnєelatг, fiind indusг оn eroare de o altг persoanг prin mijloace viclene.

Dolul ca viciu de consimюгmвnt presupune douг elemente єi anume, un element subiectiv intenюional, constвnd оn intenюia de a induce o persoanг оn eroare pentru a o determina sг оncheie un act juridic єi un element obiectiv, material care constг оn оntrebuinюarea de mijloace viclene prin care se оnюeleg acte combinate de єiretenie, abilitгюi sau maєinaюiuni cu caracter de оnєelгciune, prin intermediul cгrora se realizeazг intenюia de inducere оn eroare. Acest element al dolului poate consta nu numai dintr-o acюiune, ci dintr-o omisiune, dolul fiind cunoscut оn acest caz prin denumirea de dol prin reticenюг єi constг оn necomunicarea celeilalte pгrюi a unor оmprejurгri esenюiale pentru оncheierea actului.

Din aceste prevederi legale rezultг cг pentru a fi viciu de consimюгmвnt, dolul trebuie sг оndeplineascг cumulativ, urmгtoarele douг condiюii: оn primul rвnd eroarea provocatг de dol sг fie determinantг, hotгrвtoare pentru оncheierea actului juridic sau, aєa cum se exprimг un autor “maєinaюia dolosivг trebuie sг-єi producг efectele оn aєa fel оncвt fгrг existenюa ei actul nu s-ar fi оncheiat” [11 P. C. Vlahidde Op. cit. , p. 61] єi оn al doilea rвnd dolul sг emane de la celгlalt cocontractant. Caracterul determinant, hotгrвtor al dolului se apreciazг ca єi la eroare, dupг criterii subiective de la caz la caz, оn funcюie de experienюa de viaюг, pregгtirea єi alte оmprejurгri care оl privesc pe cel ce se pretinde victima dolului.

Оn ceea ce priveєte cea de a doua condiюie, care se referг la mijloacele viclene оntrebuinюate de una din pгrюi, оn literatura de specialitate s-a admis cг aceastг condiюie este оndeplinitг єi atunci cвnd provine de la un terю, dacг cealaltг parte are cunoєtinюг de aceastг оmprejurare, precum єi atunci cвnd mijloacele viclene provin de la reprezentantul celeilalte pгrюi. Cвnd eroarea provocatг de dol a fost elementul hotгrвtor care a determinat consimюгmвntul, dolul se numeєte principal єi conduce la nulitatea relativг a actului.

Cвnd, dimpotrivг, eroarea provocatг de dol nu a fost elementul hotгrвtor al consimюгmвntului, dolul se numeєte incidental єi poate conduce numai la obюinerea de despгgubiri (de exemplu se poate cere o reducere de preю, dacг s-a cumpгrat prea scump din cauza dolului).

Pentru a putea conduce la nulitatea actului, dolul trebuie dovedit, cгci dolul nu se presupune. Fiind un fapt juridic, dolul poate fi dovedit prin orice mijloace de probг.

Deєi dolul nu este decвt o eroare provocatг, el prezintг totuєi o utilitate proprie, cгci– spre deosebire de eroare propriu-zisг –dolul viciazг consimюгmвntul єi atunci cвnd poartг asupra altor elemente decвt calitгюile substanюiale ale obiectului sau identitatea ori оnsuєirile speciale ale persoanei cocontractantului, оn acele contracte оn care consideraюia persoanei este determinantг. Apoi, dolul este mult mai uєor de dovedit decвt eroarea, cгci pe cвnd la dol obiectul probei оl constituie elementele de fapt (mijloacele viclene exteriorizate) uєor de dovedit, dimpotrivг, la eroare obiectul probei este un element psihologic (falsa reprezentare a realitгюii) mai greu de dovedit.

Violenюa. Violenюa este ameninюarea unei persoane cu un rгu, оn aєa fel оncвt оi insuflг acesteia o temere care o determinг sг оncheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi оncheiat.

Violenюa sau constrвngerea poate fi de douг feluri: fizicг єi psihicг (moralг). Violenюa fizicг existг atunci cвnd ameninюarea cu un rгu priveєte integritatea fizicг a persoanei ori a bunurilor sale. Violenюa psihicг (moralг) se referг єa ameninюarea cu un rгu a cinstei, a onoarei, a reputaюiei persoanei etc. Sub aspectul structurii sale, violenюa presupune douг elemente, єi anume: a)Ameninюarea cu un rгu (element obiectiv) care poate fi de naturг fizicг (omor, lovituri) de naturг patrimonialг (distrugerea unor bunuri, sistarea unor plгюi etc. ) sau de naturг moralг (ameninюarea de atingere a onoarei, ameninюarea de pгrгsire etc. )

b)Insuflarea unei astfel de temeri (element subiectiv) care sг constrвngг victima violenюei sг оncheie actul juridic pe care altfel nu l-ar fi оncheiat. Temerea provocatг de ameninюare se va aprecia оn funcюie de criteriile subiective, vвrstг, sex, vigoare, experienюa vieюii etc.

Ceea ce viciazг consimюгmвntul este mai degrabг, teama insuflatг de violenюг, decвt оnsгєi violenюa, care rгmвne faptul exterior ce provoacг temerea. Starea psihologicг de teamг оn care o persoanг se transpune sub influenюa violenюei dг naєtere motivului (evitarea rгului) care o determinг sг оncheie actul, motiv determinant care n-ar fi existat dacг voinюa sa ar fi fost liberг. Pentru ca violenюa sг vicieze consimюгmвntul єi sг poatг conduce la anularea actului se cere ca ameninюarea sг fie injustг (nelegitimг). Dacг ameninюarea se referг la un rгu оn a cгrui producere nu se vede nimic ilicit sau la o faptг pe care cel care ameninюa era оndreptгюit sг o sгvвrєeascг, o asemenea ameninюare nu poate justifica atacarea actului sгvвrєit sub imperiul ameninюгrii cu nulitatea.

De asemenea, pentru a vicia consimюгmвntul, violenюa nu trebuie sг fie numai injustг ci, trebuie sг fie determinantг, hotгrвtoare pentru victima violenюei de a оncheia actul juridic. Aprecierea caracterului determinant al temerii produse de violenюг, se face dupг criterii subiective privind victima violenюei cum ar fi, vвrsta, gradul de culturг la acesteia, locul unde s-a exercitat violenюa.

Spre deosebire de dol, nu se cere ca violenюa sг provinг de la celгlalt cocontractant.

Оn literatura de specialitate se apreciazг cг violenюa viciazг consimюгmвntul nu numai cвnd, violenюa provine de la persoane, ci єi atunci cвnd temerea este insuflatг de оmprejurгrile exterioare, obiective ce constituie starea de necesitate. [12A. Ionaєcu, Op cit. ,p. 87; D. Cosma Op. cit. , p. 175; St. Rauschi, Op. cit. , p. 91; Gh. Beleiu, Op cit. , p. 120; I. Dogaru Op. cit. , p. 166]

Actele juridice оncheiate sub imperiul violenюei vor fi sancюionate cu nulitatea relativг.

Leziunea. Prin leziune se оnюelege paguba materialг pe care o suferг una din pгrюile contractante din cauza disproporюiei de valoare dintre cele douг prestaюii, existente, оn chiar momentul оncheierii contractului.

Elementele leziunii diferг оn funcюie de concepюia ce a stat la baza reglementгrii ei. Astfel, potrivit concepюiei subiective, leziunea implicг structural douг elemente єi anume disproporюia de valoare оntre contraprestaюii єi existenюa unei stгri de nevoie оn care se aflг una din pгrюile contractante de care profitг cealaltг parte.

Оn concepюia obiectivг leziunea se rezumг la un singur element єi anume la paguba ce rezultг din disproporюia de valoare dintre cele douг prestaюii. Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune se cer оntrunite, cumulativ, urmгtoarele condiюii: leziunea sг fie consecinюг directг єi nemijlocitг a оncheierii actului juridic respectiv; leziunea sг existe оn raport cu momentul оncheierii actului єi disproporюia de valoare оntre prestaюii sг fie vгditг.

Pot fi anulate pentru leziune numai actele juridice civile ce оndeplinesc, cumulativ, urmгtoarele condiюii: sunt acte juridice civile de administrare, cu titlu oneros; sunt acte juridice comutative єi sunt оncheiate de minorii cu capacitate de exerciюiu restrвnsг fгrг оncuviinюarea pгrinюilor sau tutorelui, acte pгgubitoare pentru minor.

    Cauza actului juridic civil
    Noюiunea cauzei actului juridic civil

Cauza este o condiюie esenюialг de validitate a actelor juridice civile. Cauza constituie alгturi de consimюгmвnt cel de al doilea element al voinюei juridice.

Prin cauzг se оnюelege scopul concret оn vederea cгruia se оncheie un act juridic. Privit din punct de vedere juridic, cauza precede efectele actului juridic civil, ea fiind prefigurarea mentalг a scopului urmгrit ce se realizeazг оnainte єi оn vederea оncheierii actului juridic civil. Tocmai оn vederea realizгrii acestui scop pгrюile оncheie actul juridic. Cauza este un element specific fiecгrei manifestгri de voinюг оn parte. Aceasta оnseamnг cг la contracte care sunt rezultatul manifestгrii de voinюг a douг sau mai multe pгrюi, obligaюia fiecгrei pгrюi are o cauzг proprie, fгrг a exista o cauzг comunг a contractului. Ea existг nu numai la contracte, dar єi la actele de voinюг unilateralг.

    Elementele cauzei

Cauza cuprinde douг elemente єi anume: scopul imediat al consimюгmвntului care constг оn reprezentarea sau considerarea, оn contractul bilaterale oneroase a contraprestaюiei celeilalte pгrюi, оn contractele reale, remiterea bunului, iar оn actele juridice gratuite, intenюia de liberalitate. Acest prim element al cauzei este abstract, obiectiv єi invariabil acelaєi, оn aceeaєi categorie de acte juridice. Scopul imediat al consimюгmвntului constituie cel de al doilea element al cauzei, el reprezentвnd mobilul principal ce a determinat оncheierea actului juridic. Scopul imediat este elementul concret, subiectiv єi variabil de la un act juridic la altul. Aєa, spre exemplu, оn contractele de vвnzare-cumpгrare scopul imediat este, pentru toюi cumpгrгtorii dobвndirea dreptului de proprietate asupra bunului cumpгrat, fгrг nici o deosebire de la un contract la altul, iar scopul imediat diferг de la contract la contract, оn funcюie de destinaюia concretг оn vederea cгreia, lucrul a fost cumpгrat. Aceastг concepюie care include printre elemente cauza єi scopul imediat, elementul concret, subiectiv єi variabil.

    Condiюiile de validitate ale cauzei

Pentru a fi valabilг cauza trebuie sг оndeplineascг, cumulativ urmгtoarele condiюii: sг existe, sг fie realг єi sг fie licitг.

Оn actele juridice civile cauza lipseєte atunci cвnd una din pгrюi nu are discernгmвnt fiindcг formarea voinюei juridice cu cele douг elemente ale sale– consimюгmвntul єi cauza –presupune existenюa discernгmвntului. Оn acest caz lipsa cauzei va atrage dupг sine nulitatea relativг a actului juridic, deoarece aceasta este sancюiunea lipsei consimюгmвntului.

Cauza este inexistentг єi atunci cвnd lipseєte scopul imediat al actului juridic respectiv, consideraюia contraprestaюiei celeilalte pгrюi la contractele cu titlu oneros, lipsa predгrii bunului оn actele juridice reale єi lipsa intenюiei de liberalitate оn actele juridice cu titlu gratuit. Оn astfel de situaюii actul juridic va fi sancюionat cu nulitate absolutг. Cauza nu este realг atunci cвnd existг eroarea asupra motivului determinant, adicг asupra scopului imediat al cauzei. Falsitatea cauzei atrage dupг sine nulitatea relativг a actului juridic.

Sancюiunea actului juridic civil оn care cauza are caracter ilicit este nulitatea absolutг.

    Obiectul actului juridic civil
    Noюiune

Оn literatura de specialitate, problema noюiunii obiectului actului juridic civil este controversatг. Оn legгturг cu aceasta оn principal, au fost formulate trei opinii. Astfel оntr-o primг opinie se considerг cг obiectul actului juridic constг оn crearea, modificarea, transmiterea ori stingerea unui raport juridic. Acestei opinii i se reproєeazг cг face confuzie оntre obiectul єi efectele generale ale actului juridic.

Оntr-o altг opinie se considerг cг obiectul actului juridic civil constг оn interesele reglementate de pгrюi prin mijlocirea actului juridic оn temeiul єi оn limita legii. [13 D. Cosma, Op. cit. , p. 213]Єi acestei opinii i s-a reproєat cг leagг оn mod artificial obiectul actului juridic de noюiunea de interese, noюiune care are valenюe apropiate mai degrabг cauzei decвt obiectului actului juridic civil. [14 I. Dogaru, Op. cit. , p. 174] Оn sfвrєit o a treia opinie considerг cг obiectul actului juridic civil este оnsuєi obiectul raportului juridic civil nгscut din acel act juridic. [15Tr. Ionaєcu, Curs de dreept civil. Teoria generalг a obligaюiilor, 1949-1950, p. 59]Cu alte cuvinte, obiectul actului juridic оl constituie conduita pгrюilor, adicг acюiunile sau inacюiunile la care sunt оndreptгюite sau de care sunt юinute pгrюile actului juridic. Aceastг opinie este susюinutг de mare majoritate a autorilor care s-au referit la obiectul actului juridic. Faюг de cele arгtate considerгm cг prin obiect al actului juridic se оnюelege conduita pгrюilor stabilitг prin actul juridic, adicг acюiunile sau inacюiunile de care sunt юinute pгrюile sau de la care trebuie sг se abюinг.

Condiюiile de valabilitate ale obiectului actului juridic civil.

Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie sг оndeplineascг urmгtoarele condiюii:

A)obiectul actului juridic civil trebuie sг existe. Aceastг primг condiюie, este єi cea mai importantг, deoarece dacг obiectul nu existг nu se mai pune problema observгrii celorlalte condiюii ale sale.

Necesitatea existenюei obiectului se apreciazг оn momentul оncheierii actului juridic.

Pot alcгtui obiect al actului juridic civil єi bunurile viitoare, cu excepюia succesiunilor nedeschise оncг.

b)obiectul actului juridic civil trebuie sг se afle оn circuitul civil; c)obiectul actului juridic civil trebuie sг fie determinat sau determinabil; obiectul este determinat cвnd se precizeazг elementele care оl individualizeazг єi este determinabil cвnd se prevгd оn actul juridic suficiente elemente cu ajutorul cгrora el va putea fi determinat оn viitor. Raюiunea acestei condiюii este impusг de nevoia asigurгrii executгrii exacte a prestaюiei la care s-au angajat pгrюile actului juridic, potrivit cu voinюa lor. Dacг obiectul actului juridic se referг la bunuri certe, condiюia este оndeplinitг prin indicarea caracterelor lui particulare. Dacг оnsг este vorba de bunuri generice , determinarea lor se face prin indicarea precisг a cantitгюii, a calitгюii, valorii sau prin stabilirea unor criterii de determinare viitoare a acestora. d)obiectul actului juridic civil trebuie sг fie posibil. Aceastг condiюie este determinatг de regula de drept potrivit cгreia nimeni nu se poate obliga la imposibil. Este vorba aici numai de imposibilitatea absolutг єi de neоnvins єi nu de imposibilitatea rezultвnd din nepriceperea debitorului sau din cauze relative (subiective). Оn cazul obligaюiilor de a da un bun cert, imposibilitatea nu poate proveni decвt din cauza pieririi bunului respectiv, intervenitг anterior, оncheierii actului, iar оn cazul obligaюiei de a da bunuri de gen, obiectul este imposibil numai оn ipoteza cвnd nu mai este cu putinюг sг se producг bunurile respective, inexistenюa lor momentan neconstituind propriu-zis o imposibilitate absolutг de executat. Obligaюia de a da se poate referi єi la bunuri viitoare cu condiюia cг ele sг fie posibile єi determinate sau determinabile.

e)Obiectul actului juridic civil trebuie sг fiei licit єi corespunzгtor regulilor de moralг. Pe cale de consecinюг, conduita pгrюilor actului juridic civil trebuie sг fie conform atвt cu legea, cвt єi cu regulile de moralг. Actele juridice оncheiate cu nesocotirea acestei condiюii sunt sancюionate cu nulitate absolutг;

f)Obiectul actului juridic civil trebuie sг fie un fapt personal al celui ce se obligг. Nimeni nu poate fi obligat prin voinюa altuia. Nu se poate deci promite оntr-un act juridic faptul altuia, ci numai faptul sгu personal, afarг de cazul cвnd aceastг promisiune se face оn calitate de mandatar. Convenюia prin care o parte se obligг sг determine pe in terю sг consimtг la оncheierea unui act juridic este valabilг, deoarece nu se promite faptul terюului, ci faptul propriu de a depune toate diligenюele pentru a convinge pe terю sг оncheie actul juridic;

g)Cel ce se obligг trebuie sг fie titularul dreptului. Оn actele juridice constitutive sau translative de drepturi este necesar ca cel ce se obligг sг fie titular dreptului pentru care s-a obligat. Aceastг condiюie este consecinюa principiului de drept potrivit cгruia nimeni nu se poate obliga оn mod valabil la ceva ce nu are sau sг transmitг altuia mai multe drepturi decвt are el оnsuєi.

    Forma actului juridic civil
    Principiul consensualismului actelor juridice civile

Оn principiu, actele juridice civile nu reclamг necesitatea observгrii vreunor forme pentru validitatea lor. Voinюa juridicг manifestatг, oricum, prin vorbe, prin оnscrisuri, prin semne, etc. , este suficientг pentru оncheierea unui act juridic, iar contractul se formeazг prin simplul acord de voinюг al pгrюilor. Voinюa juridicг este deci independentг de forma pe care o оmbracг pentru a se exterioriza. Ea produce efecte juridice, fгrг a fi nevoie pentru aceasta de a se manifesta оn anumite forme.

Prin urmare, оn principiu, actele juridice sunt consensuale оn оnюelesul cг ele se оncheie valabil prin simpla manifestare de voinюг a celor de la care emanг.

Noюiunea єi clasificarea condiюiilor de formг ale actelor juridice civile.

Prin formг a actului juridic civil se оnюelege modalitatea de exteriorizare a manifestгrii de voinюг fгcut cu intenюia de a crea, modifica sau a stinge un raport juridic concret. [16 Gh. Beleiu, Op. cit. , p. 149]Cu alte cuvinte єi оntr-o formulare mai sinteticг, forma actului juridic civil reprezintг modul de exteriorizare a manifestгrii de voinюг. Ca o derogare de la principiul consensualismului actelor juridice civile, оn funcюie de consecinюele juridice ale nerespectгrii formei se disting trei condiюii de formг єi anume:

forma cerutг ad validatem, adicг pentru оnsгєi validitatea actului juridic civil;

forma cerutг ad probationem, adicг pentru a se face dovada actului juridic civil;

forma cerutг pentru opozabilitatea faюг de terюi a actului juridic civil.

Forma cerutг de validitate a actului juridic civil. Actele juridice pentru validitatea cгrora se cer оndeplinirea sub sancюiunea nulitгюii absolute, anumite condiюii de formг se numesc acteformale sau solemne. La actele formale sau solemne, forma constituie o condiюie de validitate. Forma ca o condiюie de validitate a actului juridic civil constг оn necesitatea оndeplinirii formalitгюii prestabilite de lege ori de pгrюi privind exteriorizarea voinюei cu ocazia оncheierii actului juridic. Raюiunea formei ca o condiюie esenюialг de validitate a actului juridic civil este determinatг, оn primul rвnd, de nevoia asigurгrii deplinei libertгюi єi certitudini manifestгrii consimюгmвntului оn al doilea rвnd, de a atenюiona pгrюile cu privire la importanюa deosebitг pe care o au actele ce necesitг оncheierea lor оntr-o anumitг formг єi, оn al treilea rвnd, de a asigura un control din partea statului cu privire la respectarea condiюiilor de validitate a unor acte juridice civile care depгєesc prin conюinutul lor interesele strict personale ale pгrюilor.

Forma cerutг pentru validitatea actului juridic civil se caracterizeazг printr-o serie de trгsгturi specifice ce юin de esenюa formei єi anume: este un element constitutiv al actului juridic, lipsa formei fiind sancюionatг cu nulitate absolutг a actului; presupune manifestarea expresг de voinюг, ceea ce exclude manifestarea tacitг a voinюei pгrюilor єi este , оn principiu, exclusivг, оn sensul cг, de regulг, actul se оncheie оn formг autenticг, єi nu permite pгrюilor posibilitatea unei opюiuni, cu excepюia testamentului. [17 St. Rauschi, Op. cit. , p. 98; P. M. Cosmovici, Op. cit. , p. 120] Forma ad validatem trebuie sг cuprindг оntregul conюinut al actului juridic, nefiind admisг trimiterea la o sursг exterioarг prin care sг se determine conюinutul actului juridic civil. De asemenea, actele juridice aflate оn raport de interdependenюг cu actele formale sau solemne, chiar dacг ele privite separat nu trebuie sг оndeplineascг aceastг condiюie, trebuie totuєi sг fie acte formale sau solemne cum ar fi, spre exemplu, mandatul pentru оncheierea unui act formal trebuie sг оmbrace forma autenticг. Tot astfel, actul juridic care determinг ineficacitatea unui act formal sau solemn trebuie sг fie єi el formal sau solemn.

Sunt acte formale: donaюia, acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar, ipoteca, contractul de societate comercialг.

a)forma-condiюie de probaюiune a actului juridic civil. Forma cerutг actului juridic pentru a fi folosit ca mijloc de probг constг оn cerinюa оntocmirii оn scris a actului juridic civil, fгrг ca lipsa acestei forme sг afecteze validitatea actului juridic. Forma cerutг ca o condiюie de probaюiune a actului juridic, deєi nu are nici o influenюг asupra validitгюii acestuia, totuєi ea are un caracter obligatoriu, deoarece, оn principiu, este inadmisibil dovedirea actului juridic civil cu un alt mijloc de probг.

Forma ad probationem a fost consideratг оn literatura de specialitate ca reprezentвnd, fie o excepюie de la principiul consensualismului, deoarece manifestarea de voinюг trebuie fгcutг оn formг scrisг, [18 Gh. Beleiu, Op. cit. , p. 152]fie ca o limitare adusг aceluiaєi principiu, оn sensul cг nedovedirea raportului juridic nгscut din actul juridic are drept consecinюг оnsгєi ineficacitatea acestui raport juridic [19 I. Dogaru, Op. cit. , p. 190] b)forma cerutг pentru opozabilitatea faюг de terюi a actului juridic civil Aceastг formг se referг la formalitгюile prevгzute de lege pentru a face actul juridic civil opozabil єi persoanelor care nu au participat la оncheierea lui. Formalitгюile prevгzute de lege se referг, оn primul rвnd, la publicitatea actului juridic civil prin care se constituie sau se transmit drepturi reale care, fiind drepturi absolute sunt opozabile erga omnes.

Forma cerutг pentru opozabilitatea faюг de terюi a actului juridic civil este obligatorie. Nerespectarea acestei cerinюe de formг nu va fi sancюionatг cu nulitate absolutг sau imposibilitatea dovedirii actului juridic civil prin alte mijloace de probг, ci cu inopozabilitatea actului faюг de terюele persoane, adicг cu posibilitatea acestora din urmг persoane de a ignora actele juridice ce li se opune de pгrюile care l-au оncheiat. Actul оncheiat este valabil єi va produce efecte оntre pгrюi, оnsг el nu este opozabil terюelor persoane faюг de care actul este ineficace.

    Nulitatea actului juridic civil
    Definiюie єi funcюiile nulitгюii

Оn lipsa unei definiюii a nulitгюii actelor juridice оn codul civil, literatura de specialitate abundг оn definiюii, care, оnsг, au un numitor comun єi anume acela cг nulitatea este o sancюiune civilг, care intervine cвnd se оnfrвnge o dispoziюie legalг, cu ocazia оncheierii unui act juridic.

Nulitatea este acea sancюiune civilг care intervine dupг оncгlcarea normei de drept, lipsind actul juridic de efectele urmгrite la оncheierea lui. [20 T. Pop, Op. cit, p. ] Analizвnd finalitatea nulitгюii ca instituюie de drept civil, оn opinia domnului profesor T. Pop aceastг instituюie urmгreєte atвt un rol preventiv, cвt єi unul represiv.

Prin urmare, nulitatea urmгreєte atвt o funcюie preventivг, cвt єi una sancюionatorie.

Funcюia preventivг a nulitгюii constг оn ameninюarea cu distrugerea efectelor actului juridic, dacг acesta se оncheie cu nesocotirea dispoziюiilor normative privind condiюiile sale de validitate.

Оntr-adevгr, nulitatea actelor juridice prezintг neajunsul cг nimiceєte aparenюa creatг prin acest act, оmprejurare ce poate produce prejudicii atвt pгrюilor, cвt єi terюilor. De aceea, este preferabil sг se verifice оn prealabil condiюiile de validitate ale actului juridic, pentru a preveni nimicirea efectelor lui, dupг ce s-a оncheiat. O asemenea verificare prealabilг a fost instituitг de legiuitor, doar pentru actele solemne, оnsг ea lipseєte pentru restul actelor juridice. Pentru marea majoritate a actelor juridice pentru care nu se cere forma solemnг, pгrюile au tot interesul pentru a preоntвmpina distrugerea efectelor actului juridic, sг observe prevederile legii civile оnainte de оncheierea lui єi sг se conformeze lor. Funcюia sancюionatorie intervine dupг оncheierea actului juridic, avвnd drept scop fie оnlгturarea efectelor contrare legii, pe care le conюine acest act, fie оncheierea actului оn totalitate, dacг nu este posibilг menюinerea lui prin оndepгrtarea clauzelor stipulate оn dispreюul unor dispoziюii imperative ale legii.

De reюinut cг nu trebuie confundatг nulitatea actului juridic cu ineficienюa probatorie a оnscrisului constatator.

Se єtie din materia dreptului probator cг pentru dovedirea unor acte juridice legea cere оntocmirea unui оnscris. Acest оnscris, pentru a constitui instrument probator trebuie sг оndeplineascг anumite condiюii prevгzute de lege. Nerespectarea acestor condiюii atrage ineficienюa оnscrisului doveditor, ceea ce оnseamnг cг оnscrisul este lipsit de efectele sale оn materie de probг dar nu afecteazг validitatea operaюiilor juridice, care poate fi doveditг, eventual, prin alte mijloace de probг. Dacг оnscrisul reprezintг o condiюie pentru validitatea chiar a operaюiilor juridice (caz actelor juridice solemne), nulitatea оnscrisului atrage єi nulitatea actului juridic.

    Evoluюia concepюiei cu privire la nulitatea actului juridic

Оn dreptul roman, concepюia asupra nulitгюii era cristalizatг оn douг adagii: qui contra legem agit nihil agit precum єi quod nullum est nullum producit efectum. De aici rezultг cг nulitatea era totalг єi iremediabilг sau, altfel spus, actul juridic era nimicit оn totalitate, neexistвnd posibilitatea menюinerii lui parюiale cu оnlгturarea clauzelor prin care s-a оncгlcat legea. Оn concepюia clasicг, care se afla оncг sub influenюa dreptului roman, nulitatea era asimilatг cu ineficacitatea actului juridic, оn totalitatea sa, fiind tratat ca o stare organicг a acestuia, deoarece s-a оncheiat cu nesocotirea dispoziюiilor legale. Nulitatea avea ca efect desfiinюarea actului juridic оn оntregime єi ca o consecinюг, nimicirea tuturor efectelor sale. Deci nulitatea era totalг єi iremediabilг, ca єi оn dreptul roman. Оn concepюia modernг s-a formulat teoria proporюionalitгюii efectelor nulitгюii оn raport cu cauzele care au determinat-o, urmгrile nulitгюii trebuind sг se mгrgineascг numai la cele efecte care contravin legii, celelalte efecte ale actului menюinвndu-se. Оn aceastг concepюie, nulitatea este оn principiu parюialг єi remediabilг. Finalitatea nulitгюii оn aceastг concepюie este apгrarea actului juridic prin menюiunea lui, dupг ce s-au оnlгturat efectele care contravin legii.

Concepюia dreptului romвn contemporan asupra nulitгюii actului juridic este aceea a unei nulitгюi оn principiu parюiale єi remediabile, nulitatea actului juridic avвnd menirea de a suprima numai efectele care contravin dispoziюiilor legale оncгlcate la оncheierea actului, lгsвndu-se neatinse celelalte efecte. Оn aceastг concepюie nulitatea totalг intervine numai atunci cвnd clauzele care contravin legii au constituit cauza principalг єi determinantг a оncheierii actului juridic.

    Clasificare nulitгюii actelor juridice

Teoria nulitгюii actelor juridice clasificг aceste acte, оn raport de mai multe criterii, astfel:

Оn raport de natura interesului ocrotit de lege єi de regimul ei juridic, nulitatea este de douг feluri: nulitate absolutг єi nulitate relativг. Nulitatea absolutгeste sancюiunea ce intervine оn caz de nerespectare, cu ocazia оncheierii unui act juridic, a unei norme de drept care ocroteєte un interes general, public. [21 T. Pop, Drept civil romвn, Bucureєti 1993, p. 183] Nulitatea relativгeste sancюiunea ce intervine оn cazul de nerespectare, cu ocazia оncheierii unui act juridic, a unei norme de drept care ocroteєte un interes particular, privat. [22 T. Pop, Op. cit, p. 183]

Оndoctrinг єi оn jurisprudenюг se foloseєte pentru nulitatea absolutг expresiile “nul de drept” sau “nul”, ori “nul de plin drept” sau “actul va fi nul”, iar pentru nulitatea relativг expresiile “actul este anulabil” sau “actul poate fi anulat”.

Оn raport de оntinderea efectelor, nulitatea poate fi totalг sau parюialг. Nulitatea totalг este aceea care desfiinюeazг actul juridic оn оntregime. Nulitatea parюialг este aceea care desfiinюeazг numai unele efecte ale actului juridic acesta rгmвnвnd оn fiinюг єi producвndu-єi celelalte efecte. Оn dreptul civil romвn, nulitatea parюialг reprezintг regula, iar nulitatea totalг excepюia, aceasta оnsemnвnd cг nulitatea unei clauze a actului juridic nu atrage ineficacitatea оntregului act, ea mгrginindu-se numai la acea clauzг.

Nulitatea totalг va interveni ori de cвte ori clauza (sau clauzele) care contravine legii a constituit cauza impulsivг єi determinantг a оncheierii actului juridic (exemplu bunurile soюilor єi оnstrгinarea lor). Оn raport de existenюa ori inexistenюa unei norme care sг edicteze expres sancюiunea, nulitatea este de douг feluri: expresг sau virtualг. Nulitatea expresг (textualг, explicitг) este aceea care este prevгzutг anume оntr-o dispoziюie legalг.

Nulitatea virtualг (implicitг, tacitг) este aceea care, fгrг a fi prevгzutг expres de lege, rezultг оn mod neоndoelnic din felul de exprimare a normei legale sau din scopul acesteia.

Exemplu art …... declarг: “bunurile dobвndite оn timpul cгsгtoriei, de oricare dintre soюi, sunt, de la data dobвndirii lor, bunuri comune ale soюilor. Orice convenюie contrarг este nulг”.

Pe de altг parte, din modul de redactare sau din scopul anumitor prevederi legale rezultг cг оncгlcarea acestora atrage nulitatea actului juridic, deєi aceste prevederi nu conюin expres sancюiunea nulitгюii. Suntem оn prezenюa unei nulitгюi virtuale.

Drept exemplu constituie prevederile art. 575 din C. civ. Care declarг: “Testamentul trebuie sг fie оntocmit оn formг scrisг, cu indicarea locului єi datei оntocmirii lui, sг fie semnat cu mвna proprie a testatorului єi autentificat pe cale notarialг”. La fel art. 240 prevede cг contractul de vвnzare cumpгrare a casei de locuit trebuie sг fie оncheiat оn formг scrisг, autentificat notarial єi оnregistrat la birourile de inventariere tehnicг. Exemple din cc cu privire la formele testamentului, donaюiuni Оn raport de caracterul condiюiilor de validitate nerespectatг nulitatea este de douг feluri: de fond єi de formг.

Nulitatea de fond este acea sancюiune a actului juridic оncheiat cu nerespectarea condiюiilor esenюiale de validitate ale acestuia єi anume: capacitatea de a contracta, consimюгmвntul valabil al pгrюii ce se obligг, un obiect determinat єi o cauzг licitг.

Cu pгrere de rгu legislaюia civilг a Republicii Moldova nu prevede expres condiюiile de valabilitate ale convenюiilor, acestea fiind stabilite de cгtre doctrinг.

Nulitatea de formг este acea sancюiune a actului juridic оncheiat cu nerespectarea formei cerute de lege ad validatem.

Aceastг clasificare prezintг interes redus, deoarece efectul juridic ale nulitгюilor de fond єi de formг sunt aceleaєi.

Оn raport de modul cum opereazг nulitatea se distinge оntre nulitate de drept єi nulitate judiciarг.

Nulitatea de drept este aceea care opereazг оn puterea legii, independent de intervenюia instanюei judecгtoreєti.

Nulitatea judiciarг este aceea pronunюatг de instanюa judecгtoreascг, care lipseєte de efecte actul juridic civil.

Clasificarea aceasta este de origine francezг, iar cвnd nulitatea era prevгzutг expres de lege (actul este “nul de drept”), ea opera оn puterea legii, fгrг intervenюia instanюei de judecatг.

Оn dreptul civil romвn, distincюia оntre nulitгюile de drept єi judiciare este nesemnificativг оn practicг, deoarece оn toate cazurile, indiferent cг suntem оn prezenюa unei nulitгюi absolute, cвnd instanюa constatг aceastг nulitate, sau a unei nulitгюi relative, cвnd instanюa pronunюг nulitatea, pentru ca actul juridic sг fie desfiinюat de regulг intervine organul jurisdicюional. Оn legislaюia romвnг existг texte care declarг “nul de drept” un act juridic, dar, pentru a оnlгtura situaюia juridicг creatг prin acest act se impune o hotгrвre judecгtoreascг de declarare a nulitгюii. Aєa de pildг, art statueazг: “Convenюia fгcutг prin eroare, violenюг sau dol nu este nulг de drept, ci dг loc numai acюiunii de nulitate”.

La noi оn юarг conform art. 60 C. civ. care precizeazг cг: “cel al cгrui consimюгmвnt a fost viciat prin оnєelгciune, violenюг, ameninюare оn urma unei оnvoieli dolosive sau оn urma unui concurs de оmprejurгri grele poate cere anulare convenюiei”

Deci, conchidem noi, nimeni nu-єi poate face singur dreptate, desfiinювnd situaюia juridicг existentг, ci trebuie sг recurgг la justiюie.

    Cauzele de nulitate a actului juridic

Privite оn general, cauzele care conduc la nulitatea actului juridic s-ar subsemna ideii de nerespectare a dispoziюiilor legale, care reglementeazг condiюiile necesare pentru ca aceasta sг fie valabilг.

Оn doctrinг sunt considerate cauze de nulitate a actului juridic urmгtoarele: Оncгlcarea dispoziюiilor legale referitoare la capacitatea de a оncheia actul juridic;

Lipsa unui element esenюial, structural, al actului juridic (consimюгmвntul, obiectul, cauza);

    Vicierea consimюгmвntului exprimat оn actul juridic;
    Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
    Ilicitatea sau imoralitatea cauzei;

Nesocotirea dispoziюiilor imperative ale legii, ordinii publice єi bunurilor moravuri;

    Nerespectarea formei cerute de lege pentru actele solemne;

Lipsa sau nevalabilitatea autorizaюiei administrative pentru unele acte juridice;

    Frauda legii.

De menюionat cг nesocotirea acestor cauze de nulitate conduce fie la nulitatea absolutг, fie la nulitatea relativг a actului juridic.

    Cauze de nulitate absolutг

Sancюiunea nulitгюii absolute a actului juridic intervine оn urmгtoarele cazuri:

Cвnd se оncalcг dispoziюiile legale referitoare la capacitatea civilг a persoanei. Este vorba de: a) nerespectarea de cгtre unele persoane a incapacitгюii speciale la care sunt supuse pentru ocrotirea vreunui interes social obєtesc. O asemenea incapacitate specialг este prevгzutг de art... pentru judecгtori, procurori єi avocaюi, care sunt opriюi sг cesioneze drepturi litigioaseєi b) lipsa capacitгюii de folosinюг a dreptului datoritг nerespectгrii principiului specialitгюii de cгtre persoana juridicг;

Cвnd actul juridic este lipsit de un element esenюial, de o condiюie esenюialг pentru validitatea lui consimюгmвntul, obiectul, cauza. Consimюгmвntul lipseєte cu desгvвrєire оn cazul erorii-obstacol, cвnd voinюa celor douг pгrюi nu s-a оntвlnit pentru a se оncheia valabil actul juridic. Оn acest caz nu suntem оn prezenюa unui viciu de consimюгmвnt, ci оn prezenюa unui obstacol la оncheierea actului juridic;

Cвnd obiectul actului juridic nu este valabil (este obiect ilicit sau imoral); Cвnd cauza actului juridic nu este valabilг (este ilicitг sau imoralг); Cвnd forma cerutг de lege оn mod obligatoriu, nu a fost respectatг de pгrюi; Cвnd au fost nesocotite dispoziюiile imperative ale legii, ordinii publice єi bunele moravuri;

Cвnd lipseєte autorizaюia administrativг, ori aceasta nu este valabilг, оntrucвt s-a acordat cu оncгlcarea legii;

    Cвnd pentru actul juridic оncheiat s-a fraudat legea.
    Cauze de nulitate relativг

Sancюiunea nulitгюii relative a actului juridic intervine оn urmгtoarele cazuri:

Cвnd consimюгmвntul exprimat оn actul juridic a fost viciat prin eroare, dol, violenюг sau leziuni;

Cвnd a lipsit discernгmвntul uneia din pгrюi оn momentul оncheierii actului juridic;

Cвnd actul juridic a fost оncheiat de persoane lipsite de capacitate de exerciюiu sau de persoane cu capacitate de exerciюiu sau de persoane cu capacitate de exerciюiu restrвnsг, care n-au avut оncuviinюгrile prevгzute de lege. Este vorba de: a) actul juridic оncheiat de persoane lipsite de capacitate de exerciюiu (minorii sub 15 ani єi persoanele sub interdicюie); b) actul juridic оncheiat de un minor cu capacitatea de exerciюiu restrвnsг, fгrг оncuviinюarea ocrotitorului legal, act care este lezionar pentru minor; c) actul juridic оncheiat fгrг оncuviinюarea autoritгюii tutelare. Cвnd actul juridic a fost оncheiat cu nesocotirea unor interdicюii legale prevгzute оn scopul ocrotirii unor interese particulare.

    Regimul juridic al nulitгюii

Clasificarea nulitгюii оn absolutг єi relativг este deosebit de importantг din cauza regimului juridic diferit al celor douг categorii de nulitгюi. Acest regim diferit se datoreazг naturii distincte a interesului ocrotit prin norma juridicг оncгlcatг. Dacг interesul ocrotit este cel general, obєtesc, atunci sancюiunea оncгlcгrii legii este nulitatea absolutг cu regimul ei juridic propriu, iar dacг interesul ocrotit este particular al pгrюilor sau al uneia dintre ele, atunci sancюiunea оncгlcгrii legii este nulitatea relativг, cu regimul ei juridic distinct.

Regimul juridic al nulitгюii se referг la regulile care genereazг atвt nulitatea absolutг cвt єi nulitatea relativг.

Deosebirea de regimul juridic dintre nulitatea absolutг єi nulitatea relativг priveєte trei aspecte: a) persoanele care pot invoca nulitatea; b) prescrierea dreptului la acюiune єi c) posibilitatea acoperirii nulitгюii prin confirmarea actului juridic.

Страницы: 1, 2, 3